Intr-o zi cu soare, fix pe 12 octombrie 2010, mi-a trecut o idee "traznet" prin mintisoara asta a mea complicata. Bineinteles ca asta s-a intamplat dupa ce am practicat sportul acela romanesc, stiti dumneavoastra la care ma refer, ala cu aruncatul cu privirea in gradina celuilalt. Asa am ajuns sa-mi zic in sinea mea:
"- Astia alde X, Y, Z au blog si eu stau cu manutele in san? Oare ei de ce pot sa aiba si eu nu? Ca doar n-oi fi blonda ... la creier."
Asa ca zis si facut, cat ai bate din palme (de vreo mie de ori), am reusit sa pun in practica ideea realizarii acestui blog si cred ca pentru una ca mine, incepatoare in ale blogging-ului, m-am descurcat binisor. Ehei, ce bine mi-a prins ceea ce am exersat pe copchilu' meu drag. Recunosc ca toata copilaria l-am stresat cu replici de genul: "Gandeeeste, mama!" sau ... "Invata, mama, prin descoperire !". Asa si eu, m-am incurajat spunandu-mi ca daca imi pun mintisoara la contributie si incerc de vreo suta de ori, tot o scot eu la capat si obtin ceva care sa semene a blog. (Noroc ca nu exista si varza a la ... blog, ci numai varza a la Cluj, ca poate aveam sansa ... s-o comit.)
Ca sa nu imi arog merite mai mari decat ar fi cazul, va spun ca am avut noroc si cu bunul meu prieten ... dragutul Google, care m-a luat fain frumos de manuta si mi-a explicat chiar in romaneste cam ce as avea de facut. In plus, fiind o slujbasa ... umila la stat (asta s-o creada ei!), cu alte cuvinte fiind una care suge numai putin din bugetul si asa saracit al tarii, m-am hotarat sa imi iau un domeniu din asta gratuit.
Si uite cam asa imi justific eu prezenta pe aici, pe taramul blogspot-ului.
Intrebarea este: si daca nu era o zi cu soare, tot asa se intampla ?
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu