"Voiam să pleci, voiam şi să rămâi.
Ai ascultat de gândul ce-l dintâi.
Nu te oprise gândul fără glas.
De ce-ai plecat? De ce-ai mai fi rămas?"
Pe vremuri, adoram aceste versuri argheziene, recitandu-le de cate ori imi permitea contextul vreunei discutii. Peste ani, am constatat ca versurile acestea m-au urmarit ... Oare asta se numeste premonitie?