Saptamana trecuta, am fost dojenita de propiul fiu, dar asta numai dupa ce a citit un articol publicat de mine pe blog. Cu alte cuvinte, de cand mi-am bagat nasucul in blogosfera, s-a cam intors roata in familia mea si s-a ajuns la situatia in care copilul sa-si dojeneasca parintele! Auzi, la el: " - Mama, asta nu se face! Cum sa scrii de faptul ca ai urcat in top?" Asa ca ii raspund ca nu am avut in intentie sa ma laud, ci mi-am recunoscut public uimirea. Si stiti de ce? Mi s-a parut mult mai corect ce se intampla in virtual, decat in real, cand la un moment dat ti se poate spune ca "Nu prea ai vechime!" si sa ti se dea de inteles ca mai ai de asteptat pana iti vine randul la o prima, la un salariu mai bun sau la o amarata de functie. Recunoasteti ca de multe ori, in Romania, vechimea in munca si, mai nou, cea in partid (si nu competenta profesionala) atrage dupa sine o pozitie "mai in fata". Altfel spus, am constatat ca Zelist-ul asta a fost impartial, nefiind influentat de pasii mei timizi, de lipsa de vechime in campul ... blogosferei si de lipsa prietenilor si virtuali si "influenti".
In incheiere, va scriu, asumandu-mi riscul de a fi dojenita din nou, ca saptamana asta fiind pe pozitia 18.061 deja simt niste ameteli, datorita inaltimii, dar si un aer ozonificat.